Pașii unui plan de comunicare

Mulți antreprenori, companii sau ONG-uri încearcă să-și promoveze mai puternic strategiile de comunicare în această perioadă, dar se confruntă cu dificultatea de a identifica corect etapele necesare pentru a avea eficiență. Planul de comunicare, strategia de comunicare sau proiectul de comunicare, indiferent de titlul care este folosit, reprezintă documentul premergător oricărui demers comunicațional, dar și faptic.

Prima etapă, înainte de orice, este analiza contextului (introducerea sau argumentarea). Pe lângă identificare elementelor generale cu influență directă sau indirectă (de exemplu: date economice, politice, statistici sociale etc.), mai pot fi introduse, după caz, și alte tipuri de cercetări: SWOT, analiza competiției, sondaje, focus grupuri, cercetări calitative și/sau cantitative etc.

Urmează conceptul de comunicare, adică ideea la care să se raporteze toate mesajele și acțiunile tale. Atenție la confuzia dintre concept și strategie! Nu reprezintă același lucru. Strategia, următorul pas, se referă la direcția și modalitatea de comunicare și se adaptează la cea de business în cazul marilor companii urmărind valorile generale.

Mai departe, vor fi stabilite obiectivele de comunicare (pe termen scurt, mediu și/sau lung), publicul țină și mesajele cheie. Acestea nu se deduc unele din altele, deși există o strânsă legătură între ele. Dacă ar fi să facem totuși un top, cel mai important lucru este identificarea corectă a audienței căreia te adresezi.

Odată stabilite aceste etape, trecem la partea de tactici. Din nou o precizare esențială: tacticile nu sunt același lucru cu strategia! Din păcate, sunt confundate de multe ori. Tacticile reprezintă acțiunile concrete prin care este implementată strategia precum: evenimente, conferințe de presă, comunicate/ materiale de presă, parteneriate etc. Atenție și la stabilirea comunicării cu media, cu proprii angajați, profilul managerului etc.

Toate aceste elemente trebuie neapărat incluse într-un calendar (timeline) cu deadline-uri cât mai exacte astfel încât să poate fi monitorizate ușor.

Apropo de monitorizare, și aceasta reprezintă un capitol esențial în procesul de evaluare care, la rândul său, va fi inclus în timeline stabilind și etape intermediare înainte de cea finală. Orice evaluare trebuie să se încheie cu un set de concluzii și recomandări.

Nu trebuie neglijată nici echipa care va implementa planul de comunicare. Fiecare membru este bine să aibă atribuții specifice pentru a te asigura că nu scapi nimic din vedere.

Bugetul se trece ultimul în cadrul oricărui document pentru a prezenta costurile detaliate, dar sugestia este să se plece de la cunoașterea lui. Este mult mai ușor, dar și mai eficient, să faci recomandări în funcție de suma avută la dispoziție. Cazurile în care bugetul este nelimitat sunt rare. Nu cădeți în capcana de a veni cu idei ce nu pot fi implementate ulterior din cauza fondurilor insuficiente. Din păcate, de cele mai multe ori, se întâmplă să lucrezi la o strategie ce pare extraordinară pe hârtie, dar când trebuie pusă în practică suferă numeroase modificări. Consecința, rezultatele se modifică semnificativ și apare frustrarea neînțelegerii fenomenului.

Prin urmare, vorba proverbului, mai bine să te întinzi cât îți este plapuma, ținând cont de resursele pe care te poți baza, fie ele informaționale, umane sau financiare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s